Ordinul nr. 961/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare publice si private, tehnicii de lucru si interpretare pentru testele de evaluare a eficientei procedurii de curatenie si dezin... PDF Imprimare Email
Legislatie Cabinet
Scris de InnoWEB   

Vazand Referatul de aprobare nr. 3.024 din 19 august 2016 intocmit de Directia generala de asistenta medicala si sanatate publica din cadrul Ministerului Sanatatii,

avand in vedere prevederile art. 8 alin. (1) lit. a) si art. 166 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

in temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare,

ministrul sanatatii emite urmatorul ordin:

Art. 1. - Se aproba Normele tehnice privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare publice si private, prevazute in anexa nr. 1 la prezentul ordin.

Art. 2. - Se aproba tehnica de lucru si interpretare pentru testele de evaluare a eficientei procedurii de curatenie si dezinfectie, prevazuta in anexa nr. 2 la prezentul ordin.

Art. 3. - Se aproba procedurile recomandate pentru dezinfectia mainilor, in functie de nivelul de risc, prevazute in anexa nr. 3 la prezentul ordin.

Art. 4. - Se aproba metodele de aplicare a dezinfectantelor chimice in functie de suportul care urmeaza sa fie tratat, prevazute in anexa nr. 4 la prezentul ordin.

Art. 5. - Se aproba metodele de evaluare a derularii si eficientei procesului de sterilizare, prevazute in anexa nr. 5 la prezentul ordin.

Art. 6. - (1) Lista substantelor chimice active permise in produsele biocide cu actiune dezinfectanta in Comunitatea Europeana este prevazuta in Regulamentul delegat (UE) nr. 1.062/2014 al Comisiei din 4 august 2014 privind programul de lucru pentru examinarea sistematica a tuturor substantelor active existente continute de produsele biocide, mentionat in Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European si al Consiliului.

(2) Ministerul Sanatatii afiseaza lista prevazuta la alin. (1) pe site-ul propriu si o actualizeaza periodic, in functie de actele normative europene in domeniu.

Art. 7. - (1) Produsele biocide tip 1 si 2 (antiseptice si dezinfectante chimice) utilizate in unitatile sanitare trebuie sa prezinte efect bactericid, fungicid, micobactericid, virulicid si sporicid, in functie de scopul utilizarii.

(2) In vederea procurarii produselor de curatenie si dezinfectie pentru activitatea proprie, toate unitatile sanitare publice si private, indiferent de subordonare, sunt obligate sa solicite avizul Comisiei Nationale de Produse Biocide si rezultatele de laborator care au demonstrat eficacitatea acestora si in baza carora a fost emis avizul.

(3) Pentru dezinfectantele incadrate ca dispozitive medicale, toate unitatile sanitare publice si private, indiferent de subordonare, trebuie sa solicite atat certificatul de marcaj CE, cu incadrarea in categoria dispozitiv medical in conformitate cu Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale, transpusa prin Hotararea Guvernului nr. 54/2009 privind conditiile introducerii pe piata a dispozitivelor medicale, cu modificarile ulterioare, cat si recomandarile producatorului cu privire la eficacitatea produsului si indicatiile de utilizare.

Art. 8. - (1) Testarea eficacitatii procedurilor de curatenie si dezinfectie efectuate in cadrul unitatilor sanitare publice si private, indiferent de subordonarea acestora, se realizeaza conform anexei nr. 2 la prezentul ordin.

(2) Frecventa efectuarii testelor de autocontrol in unitatile sanitare este stabilita in Planul anual de prevenire, supraveghere si limitare a infectiilor asociate ingrijirilor medicale, elaborat de catre serviciul/compartimentul sau medicul responsabil pentru prevenirea infectiilor asociate asistentei medicale si aprobat de comitetul director al unitatii sanitare.

(3) Frecventa efectuarii testelor de autocontrol in unitatile sanitare trebuie sa tina cont de:

a) zonele de risc identificate pe harta riscurilor;

b) circulatia germenilor in unitatea sanitara;

c) rezultatele screeningului pacientilor.

(4) In afara testarilor efectuate in conformitate cu planul anual de prevenire, supraveghere si limitare a infectiilor asociate ingrijirilor medicale, se vor efectua teste de autocontrol ori de cate ori situatia epidemiologica o impune.

(5) Interpretarea rezultatelor testelor de autocontrol se realizeaza de catre personalul serviciului/compartimentului de prevenire a infectiilor asociate asistentei medicale, in colaborare cu seful laboratorului/compartimentului de microbiologie din cadrul laboratorului de analize clinice al unitatii sanitare sau al laboratorului extern contractat.

Art. 9. - La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului sanatatii publice nr. 261/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 128 din 21 februarie 2007, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 10. - Anexele nr. 1-5 fac parte integranta din prezentul ordin.

Art. 11. - Directiile de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii, directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, precum si unitatile sanitare publice si private de pe teritoriul Romaniei vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 12. - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ministrul sanatatii,
Vlad Vasile Voiculescu

Bucuresti, 19 august 2016.

Nr. 961.

ANEXA Nr. 1


NORME TEHNICE
privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare publice si private

document atasat separat


ANEXA Nr. 2


TEHNICA DE LUCRU SI INTERPRETARE
pentru testele de evaluare a eficientei procedurii de curatenie si dezinfectie

I. Definitii

Teste de autocontrol = teste efectuate de o unitate sanitara in vederea cunoasterii circulatiei germenilor patogeni in mediul spitalicesc si a evaluarii eficientei procedurilor de curatenie si dezinfectie cu scopul prevenirii aparitiei infectiilor asociate ingrijirilor medicale. Acestea cuprind:

Teste de sterilitate = teste efectuate pentru controlul sterilitatii a instrumentarului si altor materiale sanitare prin proceduri de sterilizare fizica si chimica;

Teste de aeromicroflora = teste efectuate pentru controlul gradului de incarcare a aerului cu flora microbiana atmosferica in zonele de risc;

Teste de sanitatie = teste de verificare a eficientei curateniei si dezinfectiei suprafetelor si altor materiale (de exemplu, lenjerie) efectuate in cadrul unitatii sanitare.

II. Recoltarea si pregatirea probelor primare

1. Controlul sterilitatii

a) Se constata in mod indirect efectul sterilizarii prin cercetarea florei microbiene de pe obiectele care au fost supuse sterilizarii, fie prin insamantarea directa a suprafetei obiectului pe mediul de cultura, fie a produsului de spalare si stergere.

b) Se va folosi bulion simplu in recipiente sterile, bulion thioglicolat sau tampoane sterile in care s-a pus in laborator 1 ml de ser fiziologic in conditii de sterilitate.

c) Toate materialele care pot fi luate ca atare (ace de seringa, ace de sutura, ace de stomatologie, agrafe, ata chirurgicala, comprese mici etc.) vor fi insamantate pe mediile de cultura in conditii de asepsie.

d) Obiectele sterile mari, inventar moale sau instrumentar vor fi sterse de 2-3 ori cu un tampon steril umezit in ser fiziologic, ce va fi reinsamantat in laborator in bulion simplu.

e) Apa sterila va fi insamantata direct intr-un recipient cu bulion dupa o prealabila flambare a robinetului si lasarea apei sa curga timp de aproximativ 5 minute.

f) Ata de sutura, catgut si comprese vor fi insamantate si in bulion thioglicolat.

g) Se inscriptioneaza recipientul cu numarul probei, locul de recolta, apoi proba se inregistreaza in procesul-verbal de recoltare.

2. Controlul aeromicroflorei

a) Se va determina flora microbiana atmosferica din acele incaperi unde riscurile de colonizare/infectare pentru asistati ar putea fi mai mare: sali de operatii, sali de pansamente, sali de nasteri, saloane de prematuri etc.

b) Se foloseste metoda sedimentarii Koch sau o metoda volumetrica cu ajutorul aparaturii necesare dedicate conform standardului indicat de producator.

c) Pentru metoda sedimentarii - pentru fiecare incapere se vor folosi 2 grupe de placi Petri a cate 10 cm diametru, fiecare grupa cuprinzand cate o placa de geloza simpla si o placa de geloza sange, ambele placi cu medii fara lichid de condensare.

d) Un grup de placi se va expune in mijlocul incaperii pe o masa/la inaltimea unei mese (la 60-100 cm de pardoseala), al doilea grup va fi expus intr-un colt al incaperii la inaltimea unei mese (la 60-100 cm de pardoseala). Numarul de placi necesare se calculeaza in functie de volumul incaperii.

e) Expunerea se va face prin ridicarea capacului cutiilor Petri si asezarea capacelor cu deschiderea in jos alaturi de cutiile Petri cu mediile selectate.

f) Timpul de expunere va fi strict cronometrat din momentul ridicarii capacelor de la placile Petri cu medii, acestea urmand sa fie lasate deschise 10 minute.

3. Controlul suprafetelor si inventarului moale

a) Se vor lua probe de pe suprafetele care sunt considerate curate si dezinfectate.

b) Daca pentru suprafetele respective a fost utilizat recent un dezinfectant, recoltarea va fi efectuata numai dupa expirarea timpului de contact.

c) Se foloseste tampon steril umezit in 1 ml ser fiziologic steril cu care se sterge o suprafata de 25 cm patrati prin trecerea tamponului de 2-3 ori in sensuri diferite pe toata suprafata celor 25 cm patrati si se va imersa tamponul in 1 ml ser fiziologic din recipient, agitandu-se puternic pentru omogenizarea concentratiei microbiene.

III. Tehnica executarii analizei, calculul si interpretarea rezultatelor

A. Pentru controlul bacteriologic al probelor de pe tegumente

1. Prelucrarea probelor se va face in minimum de timp de la recoltare pentru a preveni uscarea lor.

2. In fiecare tampon se repartizeaza 9 ml ser fiziologic, se agita bine pentru omogenizare (dilutie 1/10).

3. Se depune cate 0,1 ml din suspensia de 1/10 in centrul unei placi de geloza sange si mediu lactozat cu suprafata bine uscata, apoi se disperseaza uniform inoculul cu ansa sterila.

4. Se pot face din dilutia de 1/10 alte dilutii seriale 1/100, 1/1000 etc. si se procedeaza ca la dilutia 1/10.

5. Se incubeaza 24-48 de ore placile la termostat, la 37°C.

6. Se identifica germenii conform procedurilor de laborator specifice.

7. Se numara coloniile de pe placa folosind urmatoarea formula:

X = N x D/volumul insamantat,

unde:

X = nr. colonii ( UFC )/mL;

N = nr. colonii/placa;

D = inversul dilutiei.

8. Placile cu un numar mai mare de 300 colonii/placa vor fi raportate ca atare.

9. Se raporteaza unitati formatoare de colonii pe proba.

10. Se raporteaza:

a) prezenta Escherichia;

b) prezenta Proteus;

c) prezenta Staphylococcus aureus;

d) prezenta Pseudomonas spp.;

e) prezenta Klebsiella spp.;

f) prezenta Acintotobacter;

g) prezenta Enterococcus rezistent la vancomicina.

Interpretare: Se considera o mana curata aceea la care:

a) incarcatura microbiana nu este mai mare de 100 UFC/ml pentru personalul ingrijitor si infirmiere;

b) incarcatura microbiana nu este mai mare de 40 UFC/ml pentru personalul mediu si medical;

c) incarcatura microbiana nu este mai mare de 10 UFC/ml pentru personalul care trebuie sa efectueze interventii aseptice;

d) nu trebuie sa contina germeni patogeni;

e) la germenii patogeni izolati se va efectua, la cererea departamentului SPIAAM, testarea rezistentei la antibiotice.

B. Pentru controlul bacteriologic al sterilitatii:

1. tuburile cu bulion nutritiv se incubeaza 3-5 zile la termostat la 37°C;

2. se raporteaza microorganismul/microorganismele identificate.

Interpretare: Se considera proba conforma proba sterila, fara prezenta germenilor de orice tip.

C. Pentru controlul bacteriologic al aeromicroflorei:

1. placile se vor incuba 24-48 de ore la termostat la 37°C;

2. se numara coloniile crescute pe suprafata gelozei simple dupa 48 de ore si numarul total de colonii hemolitice crescute pe suprafata gelozei sange dupa 24 de ore;

3. raportarea la mc de aer se face prin aplicarea formulei lui Omelianski:

N x 10000/S x K = numar germeni/mc aer,

unde:

a) N = numar de colonii de pe suprafata placii Petri;

b) S = suprafata placii Petri in cmp (63,5 cm2);

c) K = coeficientul timpului de expunere k = 1 pentru 5 minute, k = 2 pentru 10 minute, k = 3 pentru 15 minute;

4. se raporteaza:

a) numarul total de germeni/m3 aer;

b) numarul total de germeni hemolitici/m3 aer.

Interpretare:

a) Numarul total de germeni/m3 aer nu trebuie sa depaseasca 500-1500 dupa gradul de activitate din incapere, inceputul sau sfarsitul zilei de lucru.

b) In salile de operatii (in timpul lucrului), in saloanele de nou- nascuti si sugari se admit maximum 300 germeni/m3 aer, cu absenta florei hemolitice.

D. Pentru controlul bacteriologic al suprafetelor si inventarului moale:

1. se adauga 9 ml ser fiziologic peste tamponul initial si se agita energic - dilutie 1/10;

2. se mai face inca o dilutie zecimala seriata cu 9 ml ser fiziologic - dilutie 1/100;

3. se disperseaza 0,1 ml din fiecare dilutie pe cate o placa de geloza sange si mediu lactozat si se incubeaza 24-48 de ore la termostat la 37°C;

4. se numara coloniile de pe fiecare placa si se aplica formula de mai jos:

N1 x D1 x cantitatea dispersat./25 cm2 + N2 x D2 x cantitatea dispersata/25 cm2 = nr. germeni/cm2,

unde:

N1, N2 - numarul de germeni de pe fiecare placa de geloza sange;

D1, D2 - dilutiile folosite pentru fiecare placa Petri;

5. se raporteaza:

a) numarul de germeni/cm2 de suprafata stearsa;

b) prezenta oricaror germeni patogeni identificati.

Interpretare: Se considera curata o suprafata/un material moale pe care se dezvolta sub 5 colonii/cmp si nu sunt prezenti germeni patogeni.


ANEXA Nr. 3


PROCEDURILE RECOMANDATE
pentru dezinfectia mainilor, in functie de nivelul de risc

Nivelul de risc

Proceduri aplicate

Indicatii

Minim

- spalarea simpla igienica a mainilor cu apa si sapun lichid

- cand mainile sunt vizibil murdare
- la inceputul si la sfarsitul programului de lucru
- inainte si dupa utilizarea manusilor (sterile sau nesterile)
- inainte si dupa activitatile de curatare
- inainte si dupa contactul cu pacientii
- dupa utilizarea grupului sanitar (WC)

Intermediar

- spalare cu apa si sapun lichid, urmata de dezinfectia igienica a mainilor prin frecare cu un antiseptic, de regula pe baza de alcooli
sau
- dezinfectia igienica a mainilor prin spalare cu apa si sapun antiseptic

- dupa contactul cu un pacient septic izolat
- inainte de realizarea unei proceduri invazive
- dupa orice contact accidental cu sangele sau cu alte lichide biologice
- dupa contactul cu un pacient infectat si/sau cu obiectele din salonul acestuia
- dupa toate manevrele potential contaminante
- inainte de contactul cu un pacient izolat profilactic
- inaintea manipularii dispozitivelor intravasculare, tuburilor de dren pleurale sau similare
- intre manevrele efectuate succesiv la acelasi pacient
- inainte si dupa ingrijirea plagilor

Inalt

- dezinfectia chirurgicala a mainilor prin frecare cu antiseptic pe baza de alcooli, dupa spalarea prealabila cu apa sterila si sapun antiseptic

- inainte de toate interventiile chirurgicale, obstetricale
- inaintea tuturor manevrelor care necesita o asepsie de tip chirurgical



ANEXA Nr. 4


METODELE
de aplicare a dezinfectantelor chimice in functie de suportul care urmeaza sa fie tratat

Suportul de tratat

Metoda de aplicare

Observatii

Suprafete

Pavimente (mozaic, ciment, linoleum, lemn etc.)

Stergere

Curatare riguroasa, apoi dezinfectie (ce poate fi de nivel scazut, mediu sau inalt, in cazul prezentei produselor biologice)

Pereti (faianta, tapet lavabil, uleiati etc.), usi, ferestre (tocarie)

Stergere
Pulverizare*)

Se insista asupra curatarii partilor superioare ale pervazurilor si a altor suprafete orizontale, precum si ale colturilor, urmata de dezinfectie (ce poate fi de nivel scazut, mediu sau inalt, in cazul prezentei produselor biologice).

Mobilier, inclusiv paturi si noptiere (din lemn, metal, plastic)

Stergere
Pulverizare*)

Curatare riguroasa si dezinfectie de nivel scazut sau mediu a suprafetelor orizontale (partea superioara a dulapurilor, a rafturilor etc.)

Mese de operatie, mese instrumentar, suprafete pentru pregatirea tratamentului, suprafete pentru depozitarea temporara a produselor patologice recoltate, lampi scialitice, mese de infasat, mese de lucru in laborator

Stergere
Pulverizare*)

Dezinfectie de nivel inalt, curatare riguroasa, dezinfectie de nivel inalt

Musamale din cauciuc sau plastic, colac din cauciuc etc.

Stergere
Imersie

Dezinfectie de nivel mediu, apoi curatare

Carucioare, targi

Stergere

Curatare, dezinfectie de nivel mediu sau inalt
In functie de prezenta produselor biologice de la pacienti, intai se realizeaza dezinfectia de nivel inalt, apoi curatare, dezinfectie de nivel inalt.

Obiecte sanitare, recipiente de colectare, materiale de curatare

Bai, baite pentru copii, chiuvete, bazine de spalare

Stergere

Curatare, dezinfectie de nivel mediu sau inalt

Plosti, olite, urinare

Imersie
Masini automate

Dezinfectie de nivel mediu, curatare, dezinfectie de nivel inalt
Se pastreaza uscate in locuri special destinate.
In cazul masinilor automate se urmeaza instructiunile producatorului.

Grupuri sanitare (WC, bazine, scaune WC, pisoare), gratare din lemn sau plastic pentru bai si dusuri

Stergere

Curatare, dezinfectie de nivel mediu

Sifoane de pardoseala, sifoane de scurgere

Se toarna un produs dezinfectant de nivel scazut.

Dezinfectie de nivel scazut

Galeti pentru curatare, ustensile pentru curatare (perii, mop, teu, lavete, carpe etc.)

Spalare

Curatare, dezinfectie de nivel scazut
In cazul contactului cu produse biologice, intai dezinfectie de nivel mediu sau scazut, apoi curatare si dezinfectie de nivel scazut.

Recipiente pentru colectarea deseurilor menajere, pubele

Spalare

Curatare, dezinfectie de nivel scazut

Lenjerie si echipamente de protectie

Lenjerie contaminata (murdarita cu excremente, produse patologice si lenjerie care provine de la bolnavi contagiosi)

Imersie

Dezinfectie de nivel mediu
Se pot folosi masini de spalat automate cu program de dezinfectie inclus; necesita predezinfectie initiala inalta si dezinfectie finala de nivel mediu.

Alte categorii

Spalare la masini automate cu ciclu termic de dezinfectie sau fierbere

Echipament de protectie si de lucru din material textil

Imersie

Curatare, dezinfectie de nivel scazut sau inalt, pentru cel contaminat cu produse biologice

Sorturi impermeabile din cauciuc si plastic

Stergere

Dezinfectie de nivel mediu, curatare urmata de dezinfectie de nivel mediu

Zone de preparare si distribuire alimente

Vesela, tacamuri, alte ustensile de consum, echipamente

Imersie sau stergere

Curatare, dezinfectie de nivel mediu, clatire
Pentru dezinfectie se utilizeaza un produs biocid care se incadreaza in tipul de produs 4. Acestea pot fi procesate si in masini automate.

Suprafete (pavimente, pereti, mese)

Stergere
Pulverizare*)

Curatare, dezinfectie de nivel mediu, clatire
Pentru dezinfectie se utilizeaza un produs biocid care se incadreaza in tipul de produs 2.

Instrumentar, echipamente
Nu se utilizeaza detergentii casnici, anionici pentru curatarea instrumentarului, echipamentelor.
La curatare se utilizeaza numai detergenti special destinati, inclusiv detergenti enzimatici urmati de dezinfectanti de nivel inalt. Daca se utilizeaza dezinfectanti de nivel inalt cu efect de curatare nu se mai folosesc detergentii enzimatici, curatarea si dezinfectia avand loc simultan si complet.

Procesarea suporturilor (instrumentar, echipamente) critice

Imersie
Masini automate

Dezinfectie cel putin de nivel mediu si curatare urmata de sterilizare
Dezinfectie cel putin de nivel mediu, curatare urmata de dezinfectie de tip inalt (pentru instrumentarul care nu suporta sterilizarea prin caldura) sau sterilizare cu plasma Procesarea automata se va efectua in functie de recomandarile producatorului.

Procesarea suporturilor (suprafete, instrumentar, echipamente) semicritice

Imersie
Stergere pentru suprafete

Dezinfectie de nivel mediu, curatare sau urmata de dezinfectie de tip inalt sau sterilizare cu plasma, dupa caz

Termometre (orale, rectale)

Imersie Stergere

Dezinfectie de nivel mediu, curatare, clatire A nu se amesteca in timpul procesarii termometrele orale cu cele rectale.

Incubatoare, izolete, masti de oxigen

Stergere

Curatare, urmata de dezinfectie de nivel inalt

Barbotoare
In functie de materialul din care sunt fabricate, componentele vor fi curatate, dezinfectate cel putin de nivel mediu si sterilizate in conformitate cu natura lor si recomandarile producatorului. Barbotoarele sunt utilizate per pacient pe durata internarii acestuia; se interzice mentinerea barbotorului conectat dupa externarea pacientului, se interzice reutilizarea la alt pacient fara dezinfectie/sterilizare.

Cazarmament
Folosirea dezinfectantelor special destinate, de nivel mediu, iar pentru obiectele care provin de la bolnavii cu tuberculoza pulmonara, in spatii special amenajate, a dezinfectantelor de nivel inalt, in absenta pacientilor.
Reglementarile privind lenjeria se regasesc in Normele privind serviciile de spalatorie pentru unitatile medicale, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.025/2000**)

Saltele, huse pentru saltele, perne, paturi, halate din molton, imbracaminte

Pulverizare*)

In spatii etanseizate si in functie de:
- temperatura;
- umiditate relativa;
- timpul de expunere.

Vaporizare

Camera speciala

Vaporizare

In saloane si alte spatii de cazare si in functie de:
- temperatura;
- umiditate relativa;
- timpul de expunere.
Doar in cazuri speciale (eliminatori de BK)

Spatii inchise
Folosirea dezinfectantelor special destinate dezinfectiei aerului, de nivel inalt, lipsite de toxicitate; se interzice utilizarea aldehidelor de orice natura, cu exceptia dezinfectiei terminale in cazul bolnavilor eliminatori de BK

Sali de operatie, sali de nastere, saloane, cabinete

Pulverizare*)

In spatii etanse si in functie de:
- temperatura;
- umiditate relativa;
- timpul de expunere.

Vaporizare/Aerosolizare

Aparatura electronica si de respiratie este protejata sau scoasa din spatiul in care se face dezinfectia.

Diverse

Jucarii din plastic, cauciuc sau lemn, jucarii din material textil

Spalare Stergere Pulverizare*)

Curatare si dezinfectie de nivel inalt sau mediu
Atentie clatire!

Telefoane

Stergere

Curatare si dezinfectie de nivel scazut, mediu

Ambulante, mijloace auto

Pulverizare*)
Stergere

Curatare si dezinfectie de nivel mediu sau inalt

*) In cazul in care dezinfectantul se aplica prin pulverizare se va utiliza cantitatea specificata in aviz pentru a fi utilizata pentru un m2 sau un m3 la timpii recomandati.

**) Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.025/2000 pentru aprobarea Normelor privind serviciile de spalatorie pentru unitatile medicale nu a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


ANEXA Nr. 5


METODE DE EVALUARE
a derularii si eficientei procesului de sterilizare

I. Indicatori fizico-chimici

1. Indicatorii fizico-chimici pentru controlul sterilizarii se prezinta in mai multe forme: bandelete, banda adeziva cu indicatori, pungi cu markeri de culoare si etichete indicatoare.

2. Indicatorii fizico-chimici se plaseaza in fiecare pachet/casoleta si se verifica la deschiderea fiecarui pachet sterilizat.

3. Se vor verifica indicatorii de eficienta ai sterilizarii:

a) virarea culorii la benzile adezive cu indicator fizico-chimic;

b) virarea culorii la indicatorii fizico-chimici "integratori"; se poate verifica pentru materialele ambalate in pungi hartie plastic prin transparenta plasticului. Pentru materialele ambalate in cutii metalice, verificarea se face de catre utilizatori, la deschiderea acestora. In situatia in care virajul nu s-a realizat, materialul se considera nesterilizat si nu se utilizeaza.

Simpla virare a indicatorului fizico-chimic nu garanteaza o sterilizare corecta, folosirea acestui indicator nefiind suficienta pentru un control eficient al sterilizarii.

4. In registrul de evidenta a sterilizarii se noteaza: data si numarul aparatului de sterilizare (atunci cand sunt mai multe), continutul pachetelor din sarja si numarul lor, numarul sarjei, temperatura si presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, ora de incepere si de incheiere a ciclului (durata), rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnatura persoanei responsabile cu sterilizarea si care elibereaza materialul steril; in situatia in care se efectueaza inregistrarea automata se ataseaza diagrama ciclului de sterilizare, observatii, data la care s-au efectuat intretinerea si verificarea aparatului.

5. Registrele de evidenta a sterilizarii, alaturi de indicatorii fizico-chimici corespunzatori fiecarei sarje de sterilizare, se pastreaza pe fiecare sectie unde se efectueaza procedura de sterilizare minimum 6 luni. Atat registrele, cat si indicatorii sunt verificati periodic de catre serviciul de supraveghere, prevenire si limitare a infectiilor asociate asistentei medicale.

6. Orice neconformitate a testelor fizico-chimice se anunta imediat la serviciul de supraveghere, prevenire si limitare a infectiilor asociate asistentei medicale.

II. Testul de verificare a penetrarii aburului

1. Testul de verificare a penetrarii aburului, respectiv testul Bowie & Dick, pentru autoclava este obligatoriu a se folosi la sterilizarea la autoclav, alaturi de indicatorii fizico-chimici si biologici.

2. Pachetul-test de unica folosinta, Bowie & Dick, este un test foarte sensibil folosit pentru evidentierea aerului rezidual periculos sau a gazelor inerte din camera de sterilizare, aerul rezidual sau gazele inerte putand periclita procesul de sterilizare.

3. Cerneala indicatoare isi schimba culoarea din albastru in verde inchis spre negru, atunci cand este expusa anumitor parametri de sterilizare. Schimbarea culorii este completa si uniforma.

4. Corectitudinea evacuarii aerului, precum si asigurarea cantitatii corespunzatoare a aburului (concentratie non-critica a gazelor inerte) se poate aprecia astfel:

a) Controlul de rutina se incepe printr-un test de vid, urmat de un ciclu de incalzire. Astfel, sterilizatorul este pregatit pentru a incepe testul Bowie & Dick.

b) Se plaseaza pachetul de testare (fara a fi desfacut) orizontal, in treimea de jos a camerei, de exemplu pe platforma inferioara a sistemului de incarcare sau in zona superioara scurgerii. Numai pachetul-test Bowie & Dick trebuie plasat in camera.

c) Se porneste ciclul-test Bowie & Dick la 134°C valoare nominala (134°C efectiv, pana la max. 138° C) pentru 3,0 pana la 3,5 min. Pachetul-test de unica folosinta trebuie indepartat imediat la sfarsitul ciclului. Se indeparteaza hartia indicatoare si se examineaza rezultatul.

d) Pentru a citi rezultatul, se plaseaza hartia indicatoare pe o suprafata stralucitoare.

Notă: Nu se plaseaza hartia indicatoare in fata unei surse de lumina. Se compara zona exterioara a hartiei cu cea din centru. Evacuarea suficienta a aerului/gazelor inerte va arata o schimbare a culorii uniforme, din albastru in verde foarte inchis. Evacuarea insuficienta a aerului/gazelor inerte va conduce la o schimbare neuniforma a culorii.

5. Pentru documentare se pastreaza hartia folosita pentru test la loc intunecos.

6. Registrele de evidenta a testului Bowie & Dick si testele Bowie & Dick se pastreaza pe fiecare sectie unde se efectueaza procedura de sterilizare la autoclava minimum 6 luni. Atat registrele, cat si testele sunt verificate periodic de catre serviciul de supraveghere, prevenire si limitare a infectiilor asociate asistentei medicale.

7. Orice neconformitate a testelor Bowie & Dick se anunta imediat la serviciul de supraveghere, prevenire si limitare a infectiilor asociate asistentei medicale.

III. Indicatori biologici

1. Indicatorii biologici constau in teste biologice pentru controlul eficacitatii sterilizarii care contin spori din familia Bacillus stearothermophilus, de exemplu Geobacillus stearothermophilus (ATCC® 7953™) si Bacillus Atrophaeus (ATCC® 9372™), care se prezinta sub forma de:

a) fiole de plastic termorezistent ce au in interior un strip impregnat cu Geobacillus stearothermophilus (ATCC® 7953™) pentru sterilizarea la autoclava;

b) fiole de plastic care au in interior un strip impregnat cu Geobacillus stearothermophilus (ATCC® 7953™) pentru sterilizarea cu plasma;

c) strip impregnat cu Bacillus Atrophaeus (ATCC® 9372™) pentru sterilizarea cu aer cald (etuva, pupinel).

2. Efectuarea controlului bacteriologic al sterilizarii la autoclava si plasma se efectueaza dupa cum urmeaza:

a) Se utilizeaza indicator biologic cu Geobacillus stearothermophilus (ATCC® 7953™) pentru controlul eficacitatii sterilizarii. Acest indicator poate fi folosit doar pentru a monitoriza sterilizarea la autoclava. Indicatorul biologic specific indica indeplinirea tuturor conditiilor pentru efectuarea corecta a sterilizarii (temperatura, presiune, timp). Un ciclu de sterilizare corect se efectueaza la temperaturi de 121°-134° C.

b) Indicatorul biologic se introduce intr-un ciclu normal de sterilizare, asezandu-se in locul cel mai greu accesibil al autoclavei.

c) La terminarea procesului de sterilizare fiola se lasa 10 minute sa se raceasca, pentru a evita riscul spargerii ei.

d) In cazul testelor pozitive se anunta imediat firma de service pentru revizia aparatului. Daca revizia efectuata de personal tehnic specializat constata probleme tehnice in functionarea aparatajului sau indicatorii biologici sunt in mod repetat neconformi, autoclava nu se mai utilizeaza pana la remedierea problemelor tehnice.

e) Dupa inregistrare, indicatorii biologici pozitivi (cu crestere bacteriana) vor fi sterilizati in maximum 24 de ore de la pozitivarea lor.

3. Efectuarea controlului bacteriologic al sterilizarii cu caldura uscata, la etuva, respectiv pupinel se efectueaza dupa cum urmeaza:

a) Se utilizeaza indicator biologic impregnat cu Bacillus Atrophaeus (ATCC® 9372™) (denumire veche Bacillus subtillis) pentru controlul eficacitatii sterilizarii. Se utilizeaza indicatori biologici preparati industrial, comercializati, care contin 106 UFC.

b) Se plaseaza cel putin 2 indicatori biologici in fiecare sarja verificata, cel putin o data pe saptamana. Se realizeaza ciclul complet de sterilizare.

c) In cazul testelor pozitive se anunta imediat firma de service pentru revizia aparatului. Daca revizia efectuata de personal tehnic specializat constata probleme tehnice in functionarea aparatajului sau indicatorii biologici sunt in mod repetat neconformi, etuva/pupinelul nu se mai utilizeaza pana la remedierea problemelor tehnice.

d) Indicatorii biologici pozitivi (cu crestere bacteriana) dupa inregistrare vor fi sterilizati in maximum 24 de ore de la pozitivarea lor.

 

Sponsori

Banner

Parteneri

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner

site-uri partenere

Banner
Banner
Banner

Dentalife - Viata Stomatologica

Banner
Click pe icon pentru a accesa site-ul revistei