Legislatie

16 Iunie 2021

Scrisoare deschisa privind proiectul noului cod deontologic al medicului dentist -

Autor: av. Luciana MIHAI

 

Member of  


Către: Colegiul medicilor stomatologi din România (C.M.S.R.), toți medicii stomatologi interesați 
În atenția: Dnei Prof. Dr. Ecaterina Ionescu
Obiect: Noul cod deontologic - proiect

Referință juridică de specialitate: Av. Luciana Mihai


Doamna Președintă,
Doamnelor și domnilor colegi,

Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România, (A.M.S.P.P.R.), luând la cunoștință de la membrii ai săi, medici stomatologi, care au și calitatea de membrii ai C.M.S.R, despre proiectul unui nou Cod deontologic al medicului stomatolog, în calitate de subiect de drept privat care activează din 1990 pentru apărarea drepturilor medicilor stomatologi și care se dorește a fi un partener de dialog al CMSR pentru a contribui la creșterea prestigiului corpului profesional, în condiții de egalitate și proporționalitate pentru toți membrii săi, ne exprimăm în mod public următoarele puncte de vedere în legătură cu scopul, oportunitatea și conținutul proiectului noului Cod deontologic al medicului stomatolog.

- scopul
Din datele pe care le avem, CMSR nu comunică în ce scop s-ar impune fie modificarea și  / sau completarea Codului deontologic al medicului dentist, în vigoare din 2010, fie, așa cum se dorește, abrogarea acestuia și înlocuirea cu un act normativ nou și nici care este motivația acestei inițiative.
Parcurgând textul propus spre adoptare putem doar să deducem că se urmărește îngrădirea, restrângerea sau chiar anularea unor drepturi ale medicilor stomatologi și chiar ale furnizorilor de servicii stomatologice, printr-un proiect de cod deontologic care în locul celor 40 de articole (4 pagini) ale Codului deontologic în vigoare, conține 93 de articole (13 pagini) de material normativ stufos, greoi, redactat într-o manieră care pune în pericol prestigiul profesiei de medic stomatolog, mai ales prin prisma faptului că acest tip de act este supus publicării în Monitorul oficial al României și prin urmare orice cetățean (potențial pacient) trebuie și poate să se informeze asupra sa.
Orice potențial pacient se poate întreba la o simplă lectură a acestui text dacă este în siguranță apelând la serviciile unui medic stomatolog, odată ce se remarcă de-a lungul textului tonul imperativ și restrictiv în ceea ce privește relația medic - pacient. În deplină antiteză cu reglementarea din actualul Cod deontologic, care stipulează chiar din art. 2 că are rolul de a promova o relație de încredere între medicul dentist și pacient.
În principiu, toate chestiunile pe care acest nou cod deontologic le reglementează sunt deja prevăzute și reglementate în alte acte normative, de la Codul deontologic în vigoare la lege (L. nr. 95 / 2006, L. nr. 46 / 2003, Codul civil, Codul fiscal), acte normative secundare precum ordine emise de ministrul sănătății (OMS nr. 1411 / 2016, OMS nr. 1410 / 2016), chiar decizii emise anterior de CMSR ( decizia 15 / 2016, decizia nr. 36 / 2009).
Mai mult chiar, art. 93 alin. (3) din proiectul noului cod deontologic stipulează că în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod deontologic, Consiliul național adoptă deciziile de punere în aplicare a prevederilor acestuia iar art. 85 alin (11) condițiile de desfășurare a publicității prin intermediul site-ului web și de aprobare a conținutului acestuia se stabilesc de Consiliul național.
Din astfel de considerente întrebăm public toate persoanele responsabile de acest proiect care este scopul acestei imperioase schimbări de paradigmă deontologică în stomatologia României în 2021?
Din punct de vedere conceptual normativ noi nu am putut găsi vreunul.
- oportunitatea
Asupra oportunității acestei demers, ne referim la caracterul de a fi oportun economic și social (prielnic, favorabil, indicat) în acest moment, mai ales în conjunctura economică dată dar și din perspectiva instituției juridice a oportunității, dat fiind caracterul său de act administrativ.
Din punct de vedere economic, nu numai că nu vedem că ar fi oportun acest demers ci chiar îl apreciem ca fiind inoportun în raport cu perioada pandemică care a afectat major stomatologia, începând cu perioada 20 martie - 15 mai 2020, când cabinetele stomatologice au fost închise.
Dacă se impune o decizie din considerente economice, aceasta ar trebui să fie una de sprijin, de asigurare a condițiilor în care asistența stomatologică să devină accesibilă pentru toate categoriile de pacienți, mai ales în condițiile în care piața stomatologiei este ocupată în proporție de peste 95 % de servicii private.
Cât despre caracterul de oportunitate din perspectiva dreptului administrativ, apreciem că orice autoritate de drept public (de sine stătoare sau cu atât mai mult cu puteri delegate) trebuie să acționeze respectând legea, neputând lua măsuri arbitrare nici măcar când exercită puterea discreționară, după cum se stipulează în Recomandarea nr. 7 / 2007 a Comitetului miniștrilor al Consiliului Europei, cu privire la buna administrare.
De asemenea, se stabilește în Recomandarea nr. 7 / 2007 și că trebuie reparate daunele provocate prin acte nelegale sau acte date din neglijență, criterii pe care din păcate le-ar putea îndeplini acest proiect de cod deontologic dacă ar fi adoptat în forma actuală.
Pentru faptul că orice demers juridic externalizat instanțelor de judecată implică costuri (dintr-un buget la care contribuie în primul rând membrii cotizanți ai CMSR, adică medicii stomatologi, beneficiari ai normelor în discuție), demers care doar s-ar adăuga celor circa 76 de procese aflate deja pe rolul instanțelor de judecată și pentru că noi, ca parteneri de dialog al CMSR nu ne dorim sub nicio formă să fie necesară o nouă imixtiune a instanțelor de judecată, ca în cazul fostei conducerii a CMDR, în mandatul căreia instanța supremă a statuat că în adoptarea regulamentelor interne... recurentul (CMDR) avea obligația de a respecta prevederile actelor normative în baza cărora i   s-a stabilit acea competență... când a fost încălcat principiul ierarhiei actelor normative...(Decizia ICCJ din 22.09.2010 împotriva sentinței civile nr. 219 / 210 a CA Oradea). 
Așadar oportunitatea demersului de a adopta un nou cod deontologic trebuie să respecte principiul legalității și principiul proporționalității, ca măsurile dispuse de ordinul profesional să nu poată fi calificate ca reprezentând un exces de putere ori de câte ori se poate vorbi de situații precum cele în care: măsurile dispuse nu urmăresc un scop legitim, deciziile nu sunt adecvate scopului legitim urmărit, în sensul că depășesc ce este necesar pentru atingerea acestui scop, nu există o justificare rațională a măsurilor dispuse, prin deciziile respective se limitează exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale fără a motiva corespunzător raportul adecvat între măsura dispusă și scopul legitim urmărit.
- conținut
În forma actuală proiectul noului cod deontologic încalcă cel puțin o serie de drepturi constituționale, precum:
    - libertatea de exprimare - art. 30 alin. (2) din Constituția României - Cenzura de orice fel este interzisă;
Ne referim la modul în care este reglementat conținutul site-urilor și paginilor de socializare personale ori ale cabinetului (art. 85 alin 8- 12 din proiectul noului cod deontologic). În temeiul legii responsabilitatea pentru conținut revine exclusiv proprietarului.
    - dreptul la informare - art. 31 alin. (1) din Constituția României - Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit;
Ne referim la art. 85 alin. (7) din proiectul noului cod deontologic deoarece cel mai frecvent, prin intermediul site-urilor, blog-urilor ori paginilor de socializare, are loc informarea cu privire la serviciile oferite de cabinete, informatii care țin de prevenție și de dreptul de informare al pacientului.
    - dreptul la ocrotirea sănătății - art. 34 alin. (2) din Constituția României - Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice;
Prin limitarea posibilității de informare a pacientului, se creează premizele unei igiene deficitare și o degradare a sănătății orale la nivel colectiv.
    - dreptul la muncă - art. 41 alin.(1) din Constituția României - Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă;
Susținem că alegerea formei de organizare, orele de lucru, colaborările între entitățile economice etc. trebuie să țină cont în primul rând de disponibilitățile medicilor, respectiv de nevoile furnizorilor de servicii de stomatologie, iar conținutul normelor legale care reglementează astfel de convenții aparțin dreptului muncii, dreptului civil, dreptului fiscal.
    - dreptul la proprietate privată - art. 44 alin. (1- 2) din Constituția României -  Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate.  
Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular;

Site-urile și paginile de socializare ale medicilor respectiv cabinetelor reprezintă proprietate privată pentru care există contracte separare cu furnizorii respectivi de servicii.
    - libertatea economică - art. 45 din Constituția României - Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate;
Atâta timp cât finanțarea activității cabinetelor se face din fonduri private ale pacienților, sunt aplicabile legile și reglementările economice în relația cu aceștia respectiv cu entități terțe, în condițiile legilor speciale pentru piața de servicii medicale private. Normele deontologice sunt menite să stabilească principii morale și să traseze limite etice dar nu pot anula libertatea economică.
    - nivelul de trai - art. 47 din Constituția României - Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent;
Prin propunerea îngrădirii unor drepturi se va putea ajunge la scăderea nivelului de trai al personalului cabinetelor stomatologice și la scăderea nivelului de trai și a calității vieții pacienților.
    - retragerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți - art. 53din Constituția României - Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav;
Ne referim aici la prezentul proiect de cod deontologic în ansamblul său dar în special la prevederile art. 87 coroborat cu art. 91 din acest proiect, care creează premisele unor grave încălcări ale reglementărilor legale ale profesiei de medic stomatolog și posibilitatea ca aceste norme să se aplice discreționar.

    Subliniem faptul că nu contestăm sub nicio formă atributul ordinului profesional, în speță CMSR, de a stabili și reglementa regimul de publicitate a activităților medico-dentare, în temeiul art. 512 lit. (j) din L. nr. 95 / 2006 și susținem că sunt necesare norme deontologice și în acest domeniu dar acestea trebuie elaborate în concordanță deplină cu principiul rule of law, în acord cu realitățile economice ale pieței, cu justă măsură în așa fel încât să nu prejudicieze nici micii, nici marii jucători (furnizori de servicii stomatologice) și nu în ultimul rând, cu grija pentru interesul superior al pacientului, care este singurul în drept să își aleagă în mod liber medicul.
    Cel puțin pentru toate aceste motive solicităm conducerii CMSR retragerea deîndată a proiectului prezent al codului deontologic, arătând și faptul că și în prezent, în baza actualului Cod deontologic în vigoare din 2010 există reglementări și pârghii suficiente pentru a se interveni în domeniul publicității dar acestea nu s-au aplicat.
    În cazul în care s-ar impune modificări ori completări la actualul Cod deontologic, propunem să se aibă în vedere:
    - art. 11 din Codul deontologic al medicului dentist:
    Pentru investigațiile paraclinice și planul de tratament, medicul este obligat să ceară consimțământul informat al pacientului sau al reprezentantului legal al acestuia.
Sintagma sau al reprezentantului legal al acestuia ar trebui completată cu ori, în absența acestuia al însoțitorului, în condițiile legii.
Pentru a se pune în acord cu OMS nr. 1411 / 2016, care ținând cont de realitatea din societatea românească a prevăzut condiții mai puțin restrivtive în acest sen, tocmai pentru a facilita acordarea de asistență medicală (de ex. copiilor ai căror reprezentanți legali, părinții, muncesc în străinătate și al căror acord poate fi suplinit de cel al unei rude până la gradul IV, conform OMS nr, 1411 / 2016). 
 - art. 12 alin. (2) din Codul deontologic al medicului dentist:
Cu excepția cazurilor de urgență medicul dentist are dreptul de a refuza un pacient din motive profesionale ori personale.
Sintagma motive personale trebuie abrogată deoarece poate da naștere unor suspiciuni de discriminare, chiar dacă nu acesta a fost sensul dorit la momentul adoptării.
Pe de altă parte instituția refuzului pacientului de către medic, ca și cea a acceptării unei persoane ca pacient sunt reglementate de lege, cu respectarea principiului nediscriminării.
    - art. 20 alin. (2) din Codul deontologic al medicului dentist:
Documentele (nn: de evidență primară) trebuie păstrate în arhivă timp de 5 ani.
Sintagma timp de 5 ani ar trebui completată cu momentul din care curge acest termen, anume de la ultima vizită medicală a pacientului.
Cum deontologia medicală este partea eticii medicale care cuprinde totalitatea regulilor și uzanțelor care reglementează relațiile dintre medici și pacienți iar în sens extins și întreaga conduită morală în cadrul profesiunii, în care așa cum stipulează actualul Cod deontologic toți membrii CMDR au drepturi egale, suntem de acord ca toți confrații noștri care împărtășesc punctele noastre de vedere să reproducă acest material sau părți din acest material exclusiv în scopul pentru care acesta a fost inițiat. Și anume oprirea acestui demers al CMSR de a schimba în tot codul deontologic, demers căruia nu-i vedem scopul, demers care este inoportun economic, social și juridic și care în ansamblul său este nelegal, prin normele superioare de drept încălcate. Si care nu în ultimul rând generează teama că nu toți membrii CMSR au drepturi și obligații egale.

 

Cu deosebită considerație, 
Dr. Marton Panțel, 
Președinte A.M.S.P.P.R.
 
           
16.06.2021